Politicianul moldovean, atentatul asupra căruia a fost împiedicat de Ucraina, a povestit despre relaţiile dintre cele două ţări

29 August 2017

Republica Moldova a apelat la ONU pentru ajutor în soluţionarea problemei ce ţine de ocuparea Transnistriei. În special, se propune includerea pe ordinea de zi a Adunării Generale a ONU a unui proiect de rezoluţie privind retragerea trupelor ruse din ţară. Cu toate acestea, pe fondul tendinţei de a soluţiona situaţia tensionată, Moldova s-a pomenit recent în centrul scandalului cu încercarea vice-ministrului rus Dmitri Rogozin de a ajunge în RMN. După de acesta din urmă a fost declarat persona non grata, Moldova a fost ameninţată cu „reacţii” din partea Federaţiei Rusă. În acelaşi timp, pe fondul cursului european al ţării şi al retoricii pro-ruse a preşedintelui Republicii Moldova, Igor Dodon, continuă contradicţiile dintre guvern şi preşedinţie. Fostul vice-speaker al parlamentului Republicii Moldova şi liderul Partidului Democrat, Vladimir Plahotniuc, a relatat pentru UNN despre modul în care va evolua Republica Moldova şi despre relaţiile cu Federaţia Rusă şi Ucraina.
 
- Mulţi vă consideră „cardinalul din umbră” al Moldovei. Cât este de adevărată această afirmaţie?
 
- Toată problema constă în amploarea imaginaţiei celor care inventează şi răspândesc astfel de lucruri. Îmi este mie însumi interesant deseori să urmăresc modul în care aceştia construiesc cu îndrăzneală o varietate de scenarii de acţiune în jurul numelui meu. Dar dacă te uiţi mai bine la toate aceste afirmaţii, devine clar un lucru – că nu sunt decât poveşti de groază inventate şi o isterie banală. În spatele acestei retorici se ascunde fie răutatea, fie necunoaşterea obiectului, necunoaşterea omului. În plus, se ascunde o lipsă de înţelegere a anumitor procese politice şi mecanisme de guvernare – sau altfel nu îmi explic numeroasele erori în logica învinuirilor aduse mie de către aceştia.
Viziunile false nasc concluzii false. Parţial poate fi înţeles faptul că uneori oamenii au nevoie de astfel de basme politice şi că aceasta este o parte a dramaturgiei politice, care unora le mai diluează existenţa gri. Dar, în general, este totuşi greşit ca fanteziile şi fobiile cuiva să fie prezentate drept realitate. Dacă aceşti agitatori m-ar cunoaşte personal, ar şti care este direcţia gândurilor mele şi cu ce mă ocup, şi atunci sunt sigur că şi-ar revizui criticile.
 
- Pe ce se bazează Moldova în adresarea sa către ONU privind proiectul de rezoluţie pentru retragerea trupelor ruseşti? Victor Moraru (reprezentant al Republicii Moldova la ONU – red.) face referinţă la documentele OSCE din 1999. De ce nu a existat până acum o adresare la ONU?
 
- Ne bazăm exact pe ceea ce aţi menţionat – pe impactul documentelor internaţionale, precum şi pe faptul că se va da dovadă de respect faţă de independenţa şi suveranitatea ţării noastre. Prezenţa trupelor străine pe teritoriul Republicii Moldova reprezintă o încălcare a normelor internaţionale şi a Constituţiei ţării noastre (Curtea Constituţională a Moldovei a recunoscut, la 3 mai, prezenţa ilegală a trupelor ruse în Transnistria. – red.) şi sperăm, cu ajutorul solicitărilor, a discursurilor la diferite summituri, inclusiv datorită acestei rezoluţii, să accelerăm procesul de evacuare a trupelor ruse de pe teritoriul ţării noastre.
Trebuie să găsim un alt format internaţional de asigurare a păcii pe Nistru, care nu doar că ne va oferi garanţii reale ale faptului că situaţiile tensionate din regiune nu se vor mai repeta, dar şi că nu va fi ocupată în mod abuziv o parte a teritoriului Republicii Moldova. Tot ceea ce facem are ca scop consolidarea securităţii în regiune şi eliminarea ilegalităţilor care au loc la moment. Este greu de spus de ce astfel de măsuri nu au fost luate până acum. PDM (Partidul Democrat din Moldova – red.), al cărui preşedinte sunt, nu a condus guvernul în anii anteriori. Acum însă guvernul este reprezentat de PDM şi partide care vor să întoarcă demnitatea nu doar Moldovei, ci şi cetăţenilor acesteia, şi să obţină suveranitatea deplină în guvernarea pe întreg teritoriul statului.
Şi vom dovedi acest lucru prin intermediul altor acţiuni ale noastre, care vizează nu doar consolidarea independenţei statului, dar şi asigurarea stabilităţii în regiune! În acest scop avem o colaborare strânsă cu ţările vecine, inclusiv cu Ucraina, precum şi cu alţi parteneri externi. Sperăm că Federaţia Rusă va sprijini, în cele din urmă, această abordare şi va înţelege în mod corect aspiraţiile noastre spre independenţă şi pace.
 
- Autorităţile de la Moscova vă acuză oficial că aţi „pus mâna” pe putere în Moldova şi că aţi controla în totalitate guvernul. În acelaşi timp, preşedintele ţării vizitează frecvent Moscova. Ce credeţi despre toate acestea?
 
- În acest sens avem o situaţie paradoxală – vedem cum converg în acelaşi punct miturile inventate de Moscova şi acuzaţiile inventate de o parte a aşa-numitei opoziţii moldoveneşti pro-europene. Să fie oare o coincidenţă? Timpul o să ne arate. Plus la toate acestea, tot mai absurd arată calomniile aşa-zisei opoziţii pro-europene, precum că aş avea relaţii ascunse cu Moscova. Acest lucru nu face decât să vorbească iarăşi despre faptul că unii dintre „binevoitorii“ mei s-au rătăcit de-a binelea. Sau o fi fiind aceasta o manifestare a încercărilor nereuşite ale acestora de a simula o activitate intensă, atunci când, în absenţa unor subiecte politice serioase, se ajunge la clişee învechite şi la insinuări primitive.
În ceea ce priveşte vizitele frecvente ale preşedintelui Igor Dodon la Moscova, problema nu este în numărul acestora, ci în eficacitatea lor! Sunt fructuoase acestea pentru ţară şi pentru cetăţeni sau sunt convertite doar într-un PR politic personal? Nu este un secret – I. Dodon este un politician pro-rus, iar problema este modul în care acesta reprezintă, la acele întâlniri, interesele ţării, al cărei preşedinte este.
 
- Dmitri Rogozin a afirmat că Moldova va plăti pentru scandalul din timpul vizitei sale. La rândul său, Andrian Candu a menţionat, într-un interviu pentru UNN, că Republica Moldova este pregătită de posibile sancţiuni din partea Rusiei. Ce ar putea întreprinde în viitor Federaţia Rusă cu privire la Republica Moldova?
 
- Guvernul a procedat aşa cum se cuvine (declararea lui D. Rogozin persona non grata – red.) în cazurile în care demnitatea cetăţenilor moldoveni şi a întregii ţari a fost lezată prin declaraţiile unui oficial al unui alt stat, fapt urmat şi de ameninţări deschise la adresa securităţii naţionale a Republicii Moldova. Astfel de excese sunt inacceptabile în relaţiile dintre două ţări. Prin urmare, decizia guvernului se aplică exclusiv acestui caz concret şi nu se referă în niciun fel la relaţiile noastre de bază cu Federaţia Rusă. Rămânem pozitivi în ceea ce priveşte dezvoltarea relaţiilor moldo-ruse şi consolidarea parteneriatului strategic dintre cele două state. Consider că acel incident neplăcut şi consecinţele sale nu trebuie să fie supuse generalizării negative şi toate acestea nu ar trebui să prejudicieze relaţiile dintre ţările noastre.
 
- Acesta nu este primul scandal dintre Moldova şi Rusia. Ar putea aceste neînţelegeri să conducă la introducerea unui regim de vize între ţări?
 
- Această poveste cu introducerea vizelor a fost o dezinformare evidentă, care a fost răspândită de unele mass-media ruseşti. Autorităţile noastre au negat imediat aceste zvonuri, deoarece o astfel de intenţie nu a existat niciodată. Această dezinformare face parte din acţiunile provocatoare care vizează Republica Moldova, noi însă le tratăm în mod corespunzător şi nu permitem să fim implicaţi în astfel de polemici goale.
 
- Cât de periculoase sunt pentru ţară divergenţele dintre preşedinţie şi guvern? Potrivit lui A. Candu, această „prăpastie” poate creşte. Care vor fi consecinţele în acest caz?
 
- Aceste divergenţe au apărut, în mare parte, pe fondul diferenţelor politice între guvern şi echipa preşedintelui I. Dodon. Viziunile şi aspiraţiile diferite presupun declaraţii şi acţiuni diferite – este ceva firesc în politică. Însă acest lucru nu trebuie să se întâmple contrar intereselor cetăţenilor şi ale statului. Noi am fost de la bun început orientaţi spre relaţii inter-departamentale corecte şi am declarat că vor respecta alegerea făcută de majoritatea alegătorilor, dar aceasta nu înseamnă că suntem pregătiţi să închidem ochii la acele acţiuni ale preşedintelui, care contravin Constituţiei şi intereselor strategice ale Republicii Moldova.
Este foarte posibil ca aceste divergenţe să se intensifice în viitorul apropiat, în special în ajunul alegerilor. Nu este exclus că preşedintele I. Dodon va încerca să persiste în promovarea agendei sale politice, concentrându-se asupra următoarei campanii electorale, noi însă suntem gata să răspundem în mod hotărât la oricare dintre acţiunile sale, care ar putea afecta negativ interesele cetăţenilor. Pe de o parte, nu vom ceda acelor provocări care urmăresc destabilizarea situaţiei din ţară. Pe de altă parte, nu vom permite oponenţilor noştri, indiferent cine ar fi aceştia, să dezvolte scenarii de discreditare sau încetinire a cursului pro-european de dezvoltare a Republicii Moldova.
 
- Ţările vecine cu Moldova nu vor renunţa niciodată la Europa (Ucraina şi România). Este posibilă o reziliere a acordului de asociere cu UE, dacă vin socialiştii la putere?
 
- Riscul venirii la putere a socialiştilor nu poate fi negat, dar periculoasă este nu atât obţinerea de către aceştia a majorităţii, cât felul în care aceştia văd viitorul Moldovei, care este absolut diferit de cursul politic pe care ţara îl urmează de mai mulţi ani. Schimbarea cursului va însemna un moment critic în dezvoltarea statului, un adevărat cutremur social, consecinţele căruia nu pot fi prevăzute. Anume prin acest lucru sunt periculoşi socialiştii, iar datoria noastră este să le explicăm cetăţenilor de ce Partidul Socialist nu este o alternativă.
Este regretabil faptul că alături de socialişti joacă şi unele partide de opoziţie de dreapta, care susţin că sunt pro-europene, dar care bat toată ziua pragurile Bruxelles-ului, pentru a cere anularea regimului de vize sau chiar anularea Acordului de asociere cu UE, pentru că doar aşa pot lupta cu guvernul şi pentru că nu găsesc nimic mai serios şi mai inteligibil pentru a adresa cetăţenilor.
Transformându-se, în mod indirect, în agentul electoral al pro-rusului I. Dodon, această opoziţie creează o mare confuzie în rândurile electoratului de dreapta, o parte a căruia, potrivit sondajelor recente, este de-a dreptul derutată în înţelegerea dificultăţilor şi evenimentelor legate de menţinerea cursului pro-european al Republicii Moldova. Din păcate, modul naiv şi vicios, în care îşi desfăşoară politica opoziţia de dreapta, dar şi unele partide ale opoziţiei de stânga, le-a permis socialiştilor şi lui I. Dodon să îşi consolideze poziţiile şi să profite pe deplin de greşelile lor politice.
 
- Aproape toţi politicienii care au participat la recentele campanii electorale din Moldova au promis că „vor lupta împotriva lui Plahotniuc”. Cum apreciaţi faptul că în alegeri este folosită o asemenea retorică?
 
- Astfel de afirmaţii nu ar trebui să mire prea mult. Dacă ei mă consideră cardinalul din umbră, aşa cum aţi spus-o, atunci, bineînţeles, încearcă să obţină puterea pe care ei cred că o am. Cred că această luptă demonstrativă împotriva mea, sau mai bine spus – împotriva imaginii create în jurul numelui meu, nu este nimic altceva decât o manifestare evidentă a incapacităţii lor de a găsi teme politice reale şi de a construi un program de guvernare alternativ serios. Neştiind cum să facă politică, ce anume să facă în politică şi pierzând fără rost capitalul de încredere, oferit acestora de mii de oameni, ei nu au găsit nimic mai înţelept decât să înceapă o luptă cu un opresor fals, doar pentru a pretinde că sunt implicaţi într-un fel de „război sacru”.
În realitate, acestea sunt ecouri ale înfrângerii lor pe planul ideilor creative şi a găsirii de soluţii pentru problemele sociale şi economice. Acest subiect, despre care m-aţi întrebat, le-a permis cândva să construiască partide întregi, doar că placa a ruginit între timp, şi acum aceştia au scăzut la 1 sau 2%, în timp ce partidul pe care-l conduc (PDM – red.) creşte. Cifrele vorbesc de la sine şi sunt un minunat indicator al „succesului” pe care aceştia l-au atins cu retorica lor defectuoasă.
Eu însă o percep, într-un anumit sens, ca pe o formă de pluralism democratic. Îi las să vorbească şi să critice ceea ce vor şi cum pot. Îi las să creadă în continuare în lupta lor şi în astfel de prostii. De aceea încerc să nu reflectez în discursurile mele tentativele lor. Acţiunile mele în dezvoltarea statului vorbesc şi vor vorbi mai tare decât orice cuvinte. Consider că eforturile care vor conduce la modernizarea ţării şi îmbunătăţirea vieţii oamenilor vor fi răspunsul cel mai adecvat la orice acuzaţii şi insinuări.
Cunosc bine una dintre trăsăturile mele de caracter – realizez tot ce planific. Anume acest lucru îi nelinişteşte cel mai mult – faptul că voi pune în aplicare planurile şi obiectivele echipei noastre în guvern, şi anume că voi asigura progresul stabil în ţară şi voi soluţiona probleme concrete în dezvoltarea statului. Ştiind că reuşesc să fac ceea ce planific, ei speră să-mi zădărnicească planurile şi să încetinească ritmul activităţii guvernului. Din fericire însă, oamenii înţeleg tot mai bine despre ce este vorba, iar sprijinul opoziţiei din partea cetăţenilor se reduce pe zi ce trece.
 
- În ultimul timp au fost întreprinse multe măsuri în ceea ce ţine de regiunea transnistreană, inclusiv a fost interzis tranzitul pe teritoriul nerecunoscut dinspre Ucraina, până la crearea punctelor comune de control la frontiera de est a ţării. Ce impact vor avea aceste acţiuni asupra soluţionării conflictului transnistrean?
 
- Cred că vor avea un efect pozitiv, în primul rând, asupra cetăţenilor noştri din Transnistria, şi, bineînţeles, vor avea drept rezultat reducerea contrabandei şi combaterea altor fenomene criminale.
Soluţionarea conflictului transnistrean depinde, în mare parte, de modul în care se implementează ceea ce se discută. Din păcate, multe dintre întrebările şi aranjamentele făcute anterior nu sunt îndeplinite de partea transnistreană, sub diferite pretexte false, dar cred că şi Chişinăul a admis în trecut greşeli, cedând şantajului diplomatic şi promisiunilor goale, ceea ce a permis unor lideri transnistreni să se comporte cu noi arogant şi incorect. Cred că Moldova ar trebui să insiste pe mai mult pragmatism în discuţiile cu partenerii din formatul de negocieri (problema transnistreană este abordată în formatul „5 + 2“ – red.). Este necesar să se găsească o modalitate de acţiune mai concretă pentru soluţionarea paşnică cât mai rapidă a problemei transnistrene.
 
 
- Credeţi că este posibilă soluţionarea acestei situaţii?
 
- Bineînţeles că este posibilă, dar pentru aceasta trebuie să păşim peste mlaştina în care ne atrag în mod constant jocurile geopolitice. Trebuie să amânăm dezbaterile pe aceste probleme acute, de care am obosit deja, şi să vorbim strict din punct de vedere al intereselor cetăţenilor moldoveni, indiferent pe care mal al Nistrului se află aceştia.
Moldova nu are interese geopolitice în ceea ce ţine de Transnistria. Există doar interese interne, asociate exclusiv cu scopul reîntregirii ţării, eliminării factorilor de tensiune în regiune şi a acelei situaţii anormale în care trupele străine se află ilegal pe teritoriul ţării noastre.
 
- Se pot repeta în Transnistria evenimentele care au loc astăzi în Donbas?
 
- Nu există temeiuri sau argumente pentru a presupune acest lucru.
 
- Propun să vorbim şi despre mass-media locală. Deputaţii Partidului Democrat pregătesc un proiect care vizează combaterea propagandei externe. Şi nu este prima încercare în acest sens. Care sunt şansele ca de data aceasta să fie votat proiectul?
 
- Da, nu este prima încercare, dar sper că de data aceasta vom reuşi. Am avut suficient timp pentru dezbateri publice şi interpretări, astfel încât cetăţenilor să le fie clar că vrem să protejăm spaţiul informaţional naţional şi nu intenţionăm în niciun caz să eliminăm complet programele unor televiziuni străine. Vrem să protejăm cetăţenii de propagandă şi dezinformare, prin care au fost manipulaţi de atâtea ori, inclusiv, apropo, şi în ceea ce ţine de evenimentele care au avut loc în Ucraina.
 
- Cum evaluaţi relaţiile actuale dintre Republica Moldova şi Ucraina?
 
- Relaţiile dintre statele noastre au o dezvoltare pozitivă. Departamentele ambelor ţări comunică şi lucrează eficient, iar dovada acestui fapt sunt şi recentele proiecte implementate în comun, inclusiv cu sprijinul Uniunii Europene. Ambele ţări se confruntă cu procese de tranziţie complexe şi înţelegem cu toţii că, pentru a le depăşi, este nevoie de multă muncă şi de voinţă politică, precum şi de un parteneriat durabil între noi, mai ales că avem atât de multe adversităţi şi probleme comune, pe care este important să le soluţionăm împreună.
 
- Cum se va dezvolta Moldova în următorii cinci ani? Care sunt previziunile Dvs.?
 
- Principalul nostru obiectiv este să modernizăm cât mai curând posibil cele mai importante instituţii, să le consolidăm şi să le facem mai eficiente pentru dezvoltarea ţării, pentru oameni. În Moldova încă se aplică un sistem de management depăşit, dar chiar şi în ciuda acestui anacronism, există o rezistenţă internă faţă de reformele necesare, iar noi ne propunem să luăm măsuri mai decisive în crearea unei noi structuri şi a unor mecanisme optime pentru activitatea administraţiei publice. În această chestiune dificilă contăm foarte mult pe sprijinul partenerilor noştri din UE şi SUA. În ultimii ani au fost începute reforme importante şi toată lumea înţelege că avem nevoie de stabilitate politică, de o voinţă puternică şi de o mulţime de eforturi administrative, pentru a realiza aceste reforme până la capăt, indiferent de obstacolele care apar pe această cale dificilă şi plină de urcuşuri şi coborâşuri. Dar suntem hotărâţi să ducem totul la bun sfârşit.
În paralel ducem o luptă consecventă şi, conform diferitor estimări şi rapoarte, destul de eficientă împotriva corupţiei, care încă este prezentă în aproape toate domeniile: de la instituţii publice şi politică până la societatea civilă şi chiar mass-media.
Este necesar să fie reformate şi îmbunătăţite toate sferele de importanţă strategică, astfel încât acestea să devină eficiente şi să merite cu adevărat încrederea cetăţenilor. Toate acestea sunt componente ale modernizării Moldovei. Dacă nu ne oprim în mişcarea noastră, mă pot baza pe previziuni destul de bune pentru Republica Moldova pe termen mediu, sau chiar mai devreme. Totul este posibil dacă munceşti din greu, iar noi asta facem.
Remarcă UNN: Vladimir Plahotniuc (cunoscut şi sub numele de Vlad Ulinici) este un om de afaceri din Republica Moldova, care este numit practic singurul oligarh în ţară.
În aprilie 2017 au apărut informaţii despre faptul că serviciile speciale ucrainene şi moldoveneşti au prevenit o tentativă de asasinare a lui V. Plahotniuc. Potrivit poliţiştilor de frontieră ucraineni, conform planului clienţilor, rezultatul tentativei trebuia să fie deteriorarea relaţiilor dintre Ucraina şi Moldova. Grupul criminal a inclus cetăţeni din ambele ţări. Conducerea grupului, cel mai probabil, a fost asigurată din Federaţia Rusă. Trebuie remarcat faptul că planul operaţiunii speciale de reţinere a infractorilor a fost aprobat personal de către preşedintele Ucrainei, Petro Poroşenko. În presă s-a scris în mai multe rânduri despre relaţiile prietenoase dintre P. Poroşenko şi V. Plahotniuc.
 
 Interviul integral îl puteţi găsi aici.
 


Gallery photo
Despre politică si ceva mai mult Copyright © 2017 Toate drepturile rezervate