EXCLUSIV // Vlad Plahotniuc, primul interviu din anul alegerilor

26 Ianuarie 2018


Vlad Plahotniuc a acordat pentru Deschide.MD primul interviu din acest an, unul decisiv pentru viitorul politic şi cursul Republicii Moldova. Preşedintele PDM vorbeşte despre dosarul penal care i-a fost intentat la Moscova şi despre persoanele care stau în spatele acestuia. Interlocutorul nostru dezvăluie, pentru prima dată, câte solicitări au fost făcute pe numele lui la Interpol de către ruşi şi ce a căutat FSB-ul la Bucureşti. În cadrul acestui interviu, liderul democrat explică situaţia de la Bălţi, prezintă principalul element al strategiei PDM pentru acest an electoral, dar şi termenul pe care îl au noii miniştri ca să-şi confirme capacităţile. Totodată, Vlad Plahotniuc spune ce se va întâmpla cu suspendarea lui Igor Dodon, vorbeşte despre „Kroll-2” şi dă o notă personală luptei cu corupţia.

Sunteţi vizat într-un dosar penal pornit în Federaţia Rusă, acţiune pe care aţi catalogat-o ca o presiune politică şi un instrument de şantaj din partea Moscovei. În ce constă acest şantaj? Cum s-a manifestat el? Ce vor ruşii de la Dvs?

Cred că oricine a văzut informaţiile din spaţiul public înţelege foarte bine ce se află în spatele acestui dosar. Este o continuare a unor presiuni care deja au loc de mai bine de un an, nu doar asupra mea, dar şi asupra colegilor din Guvern, Parlament şi Coaliţie. Eu îmi gestionez singur situaţia, dar când deja s-a trecut la şantajarea altor colegi, a unor oficiali, s-a luat atitudine publică şi au fost făcute de către Ministerul Afacerilor Externe demersurile pe care le cunoaşteţi. De ce se recurge la acest şantaj? Mulţi ar aştepta să audă că e vorba de geopolitică, dar nu e asta sau cu siguranţă nu doar asta. Presiunile mari au început în momentul în care autorităţile au început să vorbească despre Landromat, despre spălarea celor 22 de miliarde printr-o bancă din Moldova, bani proveniţi din Rusia. În momentul în care s-au făcut anumite acţiuni concrete în ceea ce priveşte persoanele implicate în acest caz şi în momentul în care acest subiect a căpătat notorietate internaţională, au început şi presiunile. Anumite persoane din Federaţia Rusă, direct interesate de acest caz, au încercat să determine guvernarea din Moldova să intervină pentru blocarea acestei anchete. Au fost, de asemenea, presiuni foarte directe asupra unor deputaţi în momentul în care se votau acele legi privind securizarea sistemului bancar, pentru că asta a însemnat inclusiv blocarea activităţii unor grupări din Federaţia Rusă care utilizau sistemul nostru bancar în scopuri ilicite. Presiunile s-au intensificat şi după ce a fost pusă în discuţie legea anti propagandă, precum şi alte iniţiative.

Câte cereri au făcut ruşii în adresa INTERPOL pe numele Dvs?

Multe, nu mai ştiu exact. Dar cred că doar într-un an au fost aproximativ 20, asta ca să înţelegeţi mai bine caracterul abuziv al acestei acţiuni de hărţuire. Şi vedeţi de câtă imaginaţie au avut nevoie ca să inventeze atâtea fapte diferite. Nu a mers o acuzaţie, au căutat alta şi tot aşa, până ce au văzut că Interpol le tot respinge pe motiv că sunt acţiuni de hărţuire politică. Apoi au obţinut acele decizii judecătoreşti în speraţa că vor fi mai convingători la Interpol, dar şi acestea au fost respinse pe acelaşi motiv, că reprezintă presiune politică. Sunt şi alţi colegi, din Guvern sau Parlament, care au fost vizaţi în astfel de acţiuni de hărţuire politică, unii dintre ei, la fel, cu nenumărate solicitări trimise către Interpol, care însă le-a respins şi pe acelea.

Unii sunt de părere că acestea nu sunt decât reglările Dvs personale cu Federaţia Rusă, care în consecinţă deteriorează relaţiile bilaterale dintre Chişinău şi Moscova. Ce aveţi de spus?

De foarte multe ori în presă s-a scris, uneori în mod exagerat, despre relaţiile mele cu persoane influente din Federaţia Rusă. Eu am avut şi am prieteni acolo, relaţia mea cu ei nu s-a schimbat, dar chiar dacă sunt persoane influente, nu le-am cerut niciodată să intervină pentru a opri aceste abuzuri. Cum spuneam, presiunile şi şantajul asupra mea au început în momentul în care autorităţile au făcut publice detalii din dosarul Landromat. Iar aici nu merg pe presupuneri. Am fost contactat în acea perioadă de anumite persoane de la Moscova care mi-au spus foarte clar ce urmează dacă acest subiect nu este închis şi s-a venit cu o listă de solicitări, inclusiv să fie stopată ancheta în cazul Landromat, solicitări care nu au fost satisfăcute de către mine. A urmat exact hărţuirea promisă, dar nu am făcut mare caz câtă vreme a fost vorba de mine, însă când s-a trecut la presiuni asupra oficialilor guvernamentali şi parlamentari, deja problema a devenit mai complexă. La asta s-au adăugat şi alte acţiuni ale guvernării pe care cei din Federaţia Rusă, probabil instigaţi şi de partidele pe care le susţin în Republica Moldova, au încercat să le blocheze prin aceste presiuni asupra oficialilor. Deci nu vorbim de nici un fel de conflict personal. Eu, până să fiu lider al Partidului Democrat şi să coordonez activitatea politică a Coaliţiei, nu am avut conflicte cu cei din Federaţia Rusă. Dimpotrivă, am avut o relaţie echilibrată, chiar dacă de unii eram acuzat în mod fals că încerc să scot Moldova de pe calea proeuropeană, în parteneriat cu ruşii. Astăzi toată lumea poate judeca după acţiunile mele şi înţelege cât de false au fost acele acuzaţii. Ca şi altele, de altfel. Şi dacă vreţi să aveţi o mai mare claritate cu ce instrumente mediatice camuflate lucrează mai nou Moscova, vă recomand să analizaţi care sunt cele două televiziuni aşa-zis pro europene, pe care le folosesc. Sunt televiziuni care, pe de o parte cer finanţări europene, pe de altă parte activează în aceste scheme de hărţuire politică derulate de serviciile secrete ruse. Cred că anul electoral ne va aduce multă claritate şi în privinţa unor persoane care activează în interesul acestor servicii. Ele îşi ascund tot mai greu activităţile, urechiuşele deja sunt la vedere.

Dosarul este pornit în baza unui denunţ al lui Renato Usatîi. Era el un pericol în 2014 pentru Dvs? Ce credeţi despre faptul că evită să vorbească despre denunţul său? Rogozin a avut vreun rol în intentarea acestui dosar?

Un rol tare bun al presei este că furnizează o arhivă extraordionară a evenimentelor. Dacă citiţi presa din acea perioadă, o să vedeţi câte articole cu acuzaţii la adresa mea erau: că Usatîi ar fi fost proiectul meu politic, că eu sunt în spatele a tot ce face el şi altele. Eu nu ştiu exact ce denunţ a făcut, nu am primit nimic oficial din acel dosar fabricat politic la Moscova, dar nici nu mă preocupă. Ei siguri îl ascund, deoarece înţeleg cât de evidentă e făcătura lor.

Veacelav Platon a depus un denunţ la Bucureşti. Ce ne puteţi spune despre soarta acelui proces penal? Există un dosar penal?

Autorităţile de la Bucureşti au spus foarte clar că nu există un dosar pe numele meu. Am primit şi eu oficial acest răspuns. Dar dacă Platon vă făcea dvs. acel denunţ, era acelaşi lucru ca şi în cazul meu, se făcea o verificare a faptelor expuse, deoarece este o obligaţie legală. Dacă se constată că faptele semnalate sunt reale şi sunt de competenţa autorităţilor române, se merge mai departe, dacă nu, se închide subiectul. Dincolo de faptul că e un denunţ bazat pe mincuni, el cu siguranţă nu are nici o legătură cu România şi avocaţii denunţătorului ştiu bine că nu va avea nici o finalitate acest dosar. Însă scopul lui a fost strict pentru show mediatic, să poată spune că eu aş avea dosar în Romania, să forţeze o investigaţie acolo. Lucruri slabe, cu care aceşti indivizi se ocupă de ani de zile, în speranţa că mă vor emoţiona. Nu mă emoţionează, ci mă mobilizează. Vă amintiţi şi acea plângere pe care mi-a făcut-o în România un personaj de la Jurnal TV, care a depus denunţul ca mai apoi să-i mintă pe oameni că sunt investigat în România. Ce s-a ales şi din acea poveste? Nimic. Ei fac denunţuri ca să aibă din ce face ştiri negative despre mine, că în atâţia ani deja au epuizat subiectele. Pot să vă dau însă o informaţie nouă şi interesantă pe aceasta temă. Chiar cu puţin timp în urmă, câţiva reprezentanţi ai FSB au mimat o deplasare de serviciu în Ungaria, Bulgaria şi România pe o temă anume. În realitate însă, când au ajuns la Bucureşti au stat 3 zile, în loc de una cât era planificat, au participat la mai multe întâlniri aranjate