Anul 2013, de la Pădurea Domnească la Vilnius

22 Decembrie 2013

Cazul Pădurea Domnească a fost urmat de o altă criză politică şi mai mare, cea care a dus la destrămarea AIE. Ceea ce a urmat după a fost practic un mare test de încercare pentru partidele democratice din Moldova. Am fost puşi în situaţia de a alege între a forma un nou guvern pro-european şi o nouă majoritate parlamentară sau a merge în alegeri anticipate, aşa cum doreau comuniştii. Nu am crezut nicio clipă că vom ajunge la alegeri anticipate, eram sigur că până la urmă vom găsi puterea de a face compromisurile necesare pentru a păstra viitorul democratic al Moldovei. 

Personal, am făcut multe cedări în acest an, pe care nu doar că nu le regret, dar azi, când privesc detaşat, văd cu mai multă claritate cât de importante au fost ele pentru detensionarea unor momente şi mai ales pentru a proteja proiectul nostru politic, cel al Coaliţiei. Aceste cedări, în ciuda aparenţelor, m-au apropiat mai tare de politică, m-au implicat mai tare şi m-au făcut şi mai bine să înţeleg cât de puţin importantă este funcţia pe care o deţii, atunci când eşti legat de mâini şi de picioare prin diferite jocuri politice murdare. Nimeni nu mi-a reproşat vreodată ceva concret legat de activitatea mea în funcţiile deţinute, atacurile la adresa mea au fost de fiecare dată la persoană, fără a fi probate vreodată. Iar asta spune foarte multe despre câtă nevoie este de maturizarea clasei politice, despre câtă nevoie este să ajungem şi noi să avem politicieni care sunt capabili să vină cu proiecte, cu idei constructive, nu să încerce să crească politic prin agresivitate şi atacuri murdare, aşa cum fac, de pildă, politicienii comunişti. 

Sunt conştient însă că această maturizare nu se poate produce rapid, clasa politică are nevoie de o reformă serioasă. Anul acesta s-au făcut câţiva paşi în acest sens, chiar dacă frica unora de reformă este mare, mai mare chiar decât corectitudinea lor faţă de alegători - sunt sigur că timpul va rezolva această problemă, dacă nu, cu siguranţă o va rezolva votul oamenilor.

Nu doar eu am făcut cedări în acest an, ci şi unii colegi din coaliţie, într-un moment în care nu era timp pentru căutat vinovaţi, ci trebuia acţionat pentru oprirea crizei politice. Societatea aştepta să vadă că suntem capabili să nu punem funcţiile mai presus de interesele ţării şi a fost un test pe care eram obligaţi să-l trecem, dacă ne doream ca ţara să iasă din blocajul politic în care era.

Crizele politice din acest an ne-au adus o nouă guvernare, mai echilibrată, iar asta se întâmplă pentru că avem o Coaliţie construită pe principii noi, dar şi pentru că am învăţat cu toţii din greşelile făcute în trecut. Liderii partidelor din Coaliţie au făcut un pas în lateral (nu înapoi!), atunci când a fost nevoie să creăm condiţiile pentru a merge mai departe cu un nou tip de construcţie politică. Nu am mai limitat comunicarea la nivel de lideri, ci am creat un sistem prin care dialogul se poartă la nivelul mai multor eşaloane din partidele noastre, sistem care deja îşi arată rezultatele. Conştientizăm cu toţii că pericolul politic real nu se află în interiorul Coaliţiei, ci în afara ei: adversarul nostru, dar şi al cetăţenilor, al viitorului democratic este PCRM. Iar prioritatea noastră nu este să ne luptăm cu acest partid, ci să le arătăm oamenilor ce perspectivă neagră vor comuniştii să dea Moldovei, cum încearcă din nou să izoleze ţara, să ne certe cu toţi partenerii externi. 

Atunci când am decis să sprijin debarcarea comuniştilor de la putere, în 2009, am făcut-o tocmai din acest motiv: conştientizam în ce hal au adus ţara şi ce s-ar fi întâmplat dacă ar fi rămas la guvernare. Astăzi, sunt gata din nou să fac tot ce este nevoie pentru ca această gaşcă politică să nu revină la putere şi să nu oprească Moldova de pe drumul ei european. 

Crizele politice din acest an ne-au încetinit din activitate şi au provocat o tensiune mare în societate, lucru pentru care politicienii trebuie să-şi ceară scuze în faţa cetăţenilor. Eu o fac acum, prin intermediul acestui text. Şi o fac pentru că înţeleg bine starea de tensiune în care au stat oamenii în momentele în care se decidea formarea noii coaliţii, când noi nu am ştiut să fim suficient de transparenţi şi să-i menajăm. Iar din ce s-a întâmplat anul acesta trebuie să învăţăm multe despre modul în care gestionăm momentele politice importante şi despre responsabilitatea pe care o avem în faţa oamenilor. Nu trebuie să amăgim oamenii că ne-am schimbat peste noapte, dar cu siguranţă, oamenii au putut să vadă că am învăţat câteva lucruri importante după crizele politice prin care am trecut, că am reuşit să menţinem calea europeană a Moldovei, în ciuda uriaşelor presiuni care s-au făcut asupra noastră, atât din interior, cât şi din exterior. 

Spre deosebire de PCRM, partidele democratice au dat dovadă de faptul că sunt capabile să se adapteze la realităţi, să încerce să schimbe ceea ce nu merge, în timp ce comuniştii au demonstrat că nu au învăţat nimic din trecut, dimpotrivă, în ultimele luni ne-au arătat cât de ancoraţi sunt încă în trecut şi cum încearcă să tragă şi Moldova înapoi.

Anul viitor, cetăţenii nu vor fi în situaţia să aleagă un partid sau altul, ci vor trebui să aleagă între două proiecte: cel democratic şi european, propus de Coaliţia Pro Europeană, şi proiectul comuniştilor, acela de a intra în război cu Europa şi a întoarce Moldova în trecut, în izolare. Oamenii vor avea de ales între dinozaurii comunişti şi partidele democratice – care, chiar dacă au unii conducători care nu au încă o experienţă politică foarte mare, au intenţii sincere şi în acord cu dorinţa cetăţenilor, aceea de a duce Moldova în rândul ţărilor civilizate, unde ţara noastră să fie respectată şi nu pusă la colţ şi şantajată.

Trebuie să fim realişti, avem ceea ce politica poate să ofere astăzi, se fac paşi mici dar constanţi spre reformarea clasei politice. Iar faptul că încheiem acest an în notă optimistă - prin parafarea Acordului de Asociere, prin paşi decisivi spre liberalizarea vizelor, printr-o creştere economică evidentă, dar şi prin câteva vizite ale unor oficiali externi foarte importanţi - arată că Moldova e pe drumul cel bun, a depăşit cu bine momentele grele din prima jumătate a anului.

Urmează un an complicat, un an electoral important, iar asta nu pentru competiţia electorală care va avea loc, ci pentru lupta celor două proiecte politice: oferta comuniştilor - care vor să întoarcă ţara noastră la punctul 2009, să intre în război direct cu Europa şi cu toţi cei care au ajutat Moldova în aceşti ani şi oferta partidelor din Coaliţia Pro Europeană - care nu înseamnă altceva decât continuarea parcursului democratic şi european al Moldovei, obţinerea chiar anul viitor a regimului liberalizat de vize pentru cetăţenii noştri şi continuarea proiectelor începute, multe cu sprijinul financiar al partenerilor noştri externi, proiecte ce au ca scop modernizarea ţării şi îmbunătăţirea vieţii oamenilor.

În ciuda începutului fierbinte, 2013 a fost un an de succes pentru Moldova, dar şi un an de sacrificiu, în special pentru cetăţeni. Nu ne rămâne decât să muncim pentru a le răsplăti aceste sacrificii, dar şi pentru a le demonstra partenerilor noştri externi că investiţia lor în modernizarea Moldovei este una de succes. 


Gallery photo
Despre politică şi ceva mai mult Copyright © 2017 Toate drepturile rezervate